Metodologie SNA


Universul studiului cuprinde toate persoanele ce traiesc in Romania, cu varsta intre 14 si 74 de ani, in locuinte private si cunosc suficient de bine limba romana. Persoanele ce locuiesc in unitati militare, spitale sau alte locuinte institutionalizate nu sunt incluse in univers.
Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica la 1 ianuarie 2023, universul studiului este de 14.727.363 persoane.


Dimensiunea esantionului
 
Esantionul anual al studiului este de 11.000 persoane

Metoda de esantionare

Esantionul este aleator, alocat proportional cu marimea orasului.
Schema de esantionare in cazul oraselor cu mai mult de 30.000 locuitori include toate orasele din univers. In cazul universului urban cu mai putin de 30.000 locuitori sau rural, selectia localitatilor s-a efectuat stratificat, corespunzator celor 8 regiuni geografice (arii relativ omogene din punct de vedere socio-economic si cultural).

Pentru fiecare localitate din univers extragerea esantionului s-a facut in conformitate cu regulile esantioanelor probabiliste de pe listele electorale. Esantionul este alocat proportional cu marimea localitatii si extras aleator de pe listele electorale, cu pas statistic calculat pentru fiecare localitate din esantion.

Din cadrul unei gospodarii poate raspunde la chestionar o singura persoana, cea care urmeaza sa isi serbeze prima ziua de nastere, dupa momentul vizitei operatorului.
 

Metoda de intervievare
 
Interviurile se realizeaza domiciliar, si presupun completarea a doua chestionare:
  • chestionarul SNA realizat fata in fata, cu ajutorul unei tablete, prin metoda CAPI (Computer Assisted Personal Interview), ce presupune inregistrarea de catre operator a raspunsurilor intr-o baza de date prin intermediul unei aplicatii. Respondentul nu este recompensat pentru a raspunde la acest chestionar.
  • chestionarul autocompletat FOCUS. Chestionarul FOCUS este lasat de catre operator respondentului spre autocompletare.

Pentru fiecare publicatie studiata a fost realizat un ecran individual in cadrul aplicatiei utilizate pentru aplicarea chestionarului SNA. In respectivul ecran este prezentata intr-un mod sugestiv sigla color a publicatiei, pentru a-i ajuta pe respondenti la identificarea publicatiilor cunoscute, citite/rasfoite, dar atentionand asupra posibilelor confuzii cu replicile online ale publicatiilor sau cu emisiuni cu titluri similare din alte medii (TV/Radio). Pentru toate interviurile, titlurile sunt grupate dupa frecventa de aparitie, in 3 grupe: publicatii lunare, publicatii bilunare, saptamanale sau suplimente ale cotidianelor, cotidiane. Fiecarei publicatii i se aplica o intrebare de filtru. In functie de raspunsul la aceasta intrebare, pentru anumite publicatii se mai adreseaza un set de 2 intrebari de audienta.In cazul intrebarii de filtru, ordinea celor 3 categorii este aleatoare de la un chestionar la altul, in cadrul unei grupe publicatiile fiind aratate in ordine aleatoare.In cazul celorlalte intrebari de audienta, ordinea publicatiilor este data de frecventa lor, pentru fiecare chestionar incepandu-se cu publicatiile lunare, apoi bilunare, saptamanale, cotidiane, suplimente ale cotidianelor. In cadrul fiecarei categorii de publicatii ordinea titlurilor este aleatoare de la interviu la interviu.

Dupa finalizarea interviului SNA, operatorul intreaba respondentul daca doreste sa autocompleteze un al doilea chestionar, in schimbul primirii unei recompense, avand posibilitatea de opta intre varianta de completare online sau pe hartie. Respondentul are la dispozitie una-doua saptamani pentru completarea chestionarului FOCUS. Operatorul efectueaza, dupa momentul plasarii chestionarului FOCUS, alte doua vizite la domiciliul respondentului: o vizita de asistare, in scopul ajutarii respondentului in completarea corecta a chestionarului, si o a doua vizita in scopul ridicarii chestionarului FOCUS completat.

Rata de non-raspuns pentru Studiu National de Audienta este de 30%.

Rata de raspuns la chestionarul FOCUS este plafonata la 50% fata de chestionarele SNA, prin intermediul softului fiind selectat un procent omogen de indivizi pentru fiecare grupa sociodemografica definita prin varsta, sex, educatie, ocupatie, venituri, zona geografica si marimea localitatii.


Continutul interviului:
  • Caracteristicile respondentului
  • Caracteristicile gospodariei
  • Audiente media - presa scrisa:
    • AE, CpN, CpA
    • Proportia paginilor citite
    • Numarul de utilizari ale unei editii
  • Consum general de media:
    • TV, radio, internet, cinema, panotaj, alte media
    • Retele sociale, platforme de continut audio-video, podcast, VOD, comunicare, etc
  • Surse de informare:
    • Stiri si teme de interes
  • Posesie si intentie de achizitie pentru diverse bunuri si servicii
  • Cheltuieli pentru diverse categorii de bunuri si servicii

Activitatea de teren
 
Activitatea de teren este impartita de 3 companii de cercetare, ce au fost desemnate de BRAT in urma unei selectii de oferte.

In prezent activitatea de teren este realizata de CSOP, WISEMETRY si ISENSE SOLUTIONS.

Toti operatorii de teren ce efectueaza interviuri pentru SNA FOCUS beneficiaza de un instructaj special, realizat pe baza manualelor redactate pentru acest studiu.

Activitatea de teren se desfasoara conform unei planificari a numarului de chestionare ce trebuie realizat in fiecare oras din esantion, in fiecare zi a unui an de studiu. Respectarea de catre fiecare companie de cercetare a planificarii asigura la nivelul intregului esantion realizarea unui numar egal de chestionare in fiecare zi a saptamanii si realizarea unui numar aproximativ egal de chestionare de la o luna la alta.

Esantioanele zilnice au fost alocate aleator din esantionul total
 

Metoda de ponderare
 
Sursa datelor de ponderare o constituie Institutul National de Statistica.

Prin ponderare se compenseaza eventualele abateri ce au avut loc in structura esantionului ca urmare a realizarii interviurilor in teren.

Variabilele de ponderare sunt: sex, varsta, marimea localitatii, regiunea istorica, ziua saptamanii in care a fost efectuat interviul, trimestrul in care a fost efectuat interviul, iar metoda utilizata pentru ponderare este RIM.


Categoriile sociale
 
Datorita nevoii de comparabilitate a rezultatelor cercetarilor de la o tara la alta, s-au dezvoltat metode de standardizare a anumitor proceduri folosite in cercetarile de marketing. Tocmai de aceea, inca din 1980, ESOMAR a inceput sa investigheze posibilitatea de a produce un sistem unitar de clasificare socio-demografica. Rezultatul muncii ESOMAR a constat in elaborarea "Scalei statutului social (Social grade)". Scala ne permite sa realizam o clasificare socio-demografica standard, respectiv o variabila compozita. Cu aceasta noua variabila se pot crea sub-esantioane (pentru diverse piete) comparabile intre ele si, de asemenea, sub-grupurile definite astfel vor fi comparabile de la o tara la alta.
Studiul National de Audienta ofera printre alte date socio-demografice si informatii privind categoria sociala careia apartin respondentii. Pentru Studiul National de Audienta a fost utilizata o Scala a Statutului Social adaptata situatiei actuale din Romania, care utilizeaza clasificarea statutului social intr-o forma cat mai apropiata de standardul ESOMAR.
Scala statutului social are 8 categorii, si anume: categoria A (cea mai inalta), B, C1, C2, D, E1, E2, E3 (cea mai joasa).
Aceste 8 categorii de clasificare reprezinta solutia optima pentru atingerea unui echilibru intre urmatoarele obiective:

•    obtinerea corecta de sub-grupuri pe o anumita piata;
•    gruparea rationala si semnificativa a nivelelor de educatie si ocupatie;
•    obtinerea unei omogenitati in cadrul fiecarei categorii pe baza scorurilor aferente statutului economic;
•    efectuarea de analize comparative multi-nationale.
 
Determinarea categoriilor scalei statutului social pentru SNA FOCUS.
Statutul social este o variabila compozita, construita pornind de la:
 
•    ocupatia persoanei care aduce venitul cel mai mare in gospodarie;
•    nivelul de educatie al persoanei care aduce venitul cel mai mare in gospodarie;
•   in cazul in care persoana care aduce venitul cel mai mare in gospodarie este inactiva, este utilizat statutul economic al gospodariei (determinat in functie de numarul de bunuri de folosinta indelungata detinute in gospodarie dintr-un set de 10 ales).

Mai precis, daca persoana care aduce venitul cel mai mare in gospodarie este activa (adica in prezent presteaza orice fel de munca remunerata) "statutul social" se determina in functie de ocupatie si nivelul de educatie, iar daca persoana este inactiva, "statutul social" se determina in functie de nivelul sau de educatie si de statutul economic al gospodariei.
Toti membrii unei gospodarii se situeaza in mod necesar pe aceeasi treapta a scalei. Altfel spus, statutul social este o caracteristica a gospodariei, relevanta pentru toti membrii sai. Aceasta observatie face ca analiza altor caracteristici socio-demografice (nivel educational, statut ocupational etc.) ale persoanelor intervievate sa fie complementara, si nu suplinita de catre statutul social.
Nivelul de educatie al principalului aducator de venit din familie s-a determinat prin ultima scoala absolvita. S-a utilizat aceasta masurare a nivelului de educatie datorita caracterului discontinuu al studiilor formale, mai ales inainte de 1989.
 
n1 - fara scoala absolvita, scoala primara
n2 - gimnaziu, scoala generala
n3 - treapta I de liceu
n4 - scoala profesionala
n5 - liceu
n6 - scoala postliceala, colegiu
n7 - institutie de invatamant superior

Setul bunurilor de folosinta indelungata utilizat este urmatorul: aparat TV, mixer electric, centrala termica, doua sau mai multe automobile, computer personal, aparat foto digital, gratar electric (friteuza), camera video, casa de vacanta, masina de spalat automata.

Categoriile ocupationale luate in considerare sunt urmatoarele:
e1 - manageri generali, directori sau alti manageri din conducerea intreprinderilor care au in subordine mai mult de sase angajati
e2 - profesiuni liberale
e3 - specialisti salariati cu studii superioare
e4 - manageri generali, directori sau alti manageri din conducerea intreprinderilor care au in subordine cel mult cinci angajati
e5 - manageri de nivel intermediar, alti manageri de intreprindere care au in subordine mai mult de sase angajati
e6 - manageri de nivel intermediar, alti manageri de intreprindere care au in subordine cel mult cinci angajati
e7 - patroni, (co)proprietari de societati comerciale sau proprietari de magazine, ateliere, alte persoane auto-angajate care au in subordine mai mult de 6 angajati
e8 - salariati cu munca de birou
e9 - patroni, (co)proprietari de societati comerciale sau proprietari de magazine, ateliere, alte persoane auto-angajate care au in subordine cel mult cinci angajati
e10 - studenti
e11 - salariati cu munca non-manuala, dar nu de birou (calatoresc sau presteaza diferite servicii)
e12 - agricultori, pescari
e13 - casnici
e14 - sefi de echipa si muncitori manuali calificati
e15 - alti muncitori manuali (necalificati), personal de serviciu
e16 - pensionari de varsta sau boala, someri sau alte persoane temporar fara lucru

Metodologia de clasificare a statutului social
Daca principalul aducator de venit este o persoana activa, incadrarea in una din cele 8 categorii de statut social se face conform urmatoarei matrice (Matricea Statutului Social):

 
 
Ocupatia principalului aducator de venit
Nivelul de educatie
 
e1+2
e3+5
e4,6+7
e12
e8+9
e11+14
e15
n7
A
A
B
B
C1
C1
D
n5+6
A
B
C1
C1
C2
C2
D
n3+4
B
C1
C2
D
D
D
E1
n2
C1
D
D
E1
E1
E1
E3
n1
D
D
D
E3
E2
E2
E3

 
Daca principalul aducator de venit din gospodarie este inactiv (e10, e13, e16), schema de incadrare in categoriile statutului social este urmatoarea:
 
Statutul economic al gospodariei (numarul bunurilor de folosinta indelungata)
Nivelul de educatie
 
5+
4
3
2
1
0/NR
n7
A
A
B
C1
C1
D
n5+6
A
B
B
C2
C2
D
n3+4
B
C1
C1
E1
E1
E2
n2
C1
C2
C2
E1
E2
E3
n1
D
D
D
E2
E3
E3

 

Avand in vedere cele de mai sus, semnificatia generala a celor 8 categorii ale statutului social este urmatoarea (cu precizarea ca denumirile sunt conventionale, atat timp cat categoriile respective se aplica si persoanelor inactive):
Categoria A
"Manageri principali si profesionisti cu inalta educatie"
  -  directori (generali si adjuncti), manageri, ofiteri si sefi de departamente care au in subordine 6 sau mai multi angajati (ei pot fi si proprietari ai companiei) si au studii superioare;
  -  profesiuni liberale (cu studii superioare);
  -  angajati profesionisti, specialisti, alte cadre cu studii superioare.
 
Categoria B
"Manageri, directori de nivel mediu"
  -  directori (generali si adjuncti), manageri, ofiteri si sefi de departamente care au in subordine 5 sau mai putini angajati si sunt bine educati;
  -  angajati profesionisti fara studii superioare;
  -  agricultori, fermieri cu studii superioare;
  -  patroni / mestesugari care au 6 sau mai multi angajati si au studii superioare.
Categoia C1
"Angajati cu inalta educatie ce presteaza o munca non-manuala, patroni de firme mici"
  -  patroni / mestesugari care au 6 sau mai multi angajati si au absolvit liceul;
  -  patroni / mestesugari care au 5 sau mai putini angajati si au studii superioare;
  -  directori (generali si adjuncti), manageri, ofiteri si sefi de departamente care au in subordine 5 sau mai putini angajati si au absolvit cel mult liceul;
  -  angajati ce presteaza o munca non-manuala si au studii superioare;
  -  angajati ce presteaza o munca manuala, sunt calificati sau au muncitori in subordine si au studii superioare;
  -  agricultori, fermieri care au absolvit liceul.
Categoria C2
"Angajati ce presteaza o munca non-manuala sau muncitori calificati"
  -  patroni / mestesugari care au 5 sau mai putini angajati si au absolvit liceul;
  -  angajati ce presteaza o munca non-manuala si au absolvit liceul;
  -  angajati ce presteaza o munca manuala, sunt calificati sau au muncitori in subordine, si au absolvit liceul.
Categoria D
"Muncitori ce presteaza o munca manuala si sefi de departamente mai putin educati"
  -  angajati ce presteaza o munca non-manuala si sunt mai putin educati;
  -  angajati ce presteaza o munca manuala si sunt mai putin educati;
  -  patroni / mestesugari mai putin educati;
  -  directori (generali si adjuncti), manageri, ofiteri si sefi de departamente mai putin educati;
  -  agricultori, fermieri care sunt mai putin educati.
Categoria E
"Muncitori manuali si non-manuali cu nivel de educatie scazut, proprietari de intreprinderi mici si agricultori"
- E1
  -  sefi de echipa si muncitori calificati cu educatie redusa
  -  muncitori necalificati cu nivel mediu de educatie;
  -  muncitori non-manuali fara munca de birou si proprietari de mici intreprinderi cu educatie redusa.
- E2
  -  sefi de echipa si muncitori calificati cu educatie foarte redusa
  -  proprietari de mici intreprinderi cu educatie foarte redusa;
  -  muncitori non-manuali fara munca de birou cu educatie foarte redusa.
- E3
  -  muncitori necalificati si agricultori cu educatie redusa
In cazurile cand este necesara o clasificare mai sintetica, sau cand esantioanele au dimensiuni reduse, aceste 8 categorii pot fi agregate in trei mari clase, si anume:
  -  categoria AB (superior): "manageri, directori si profesionisti, specialisti"
  -  categoria C (mediu): "muncitori calificati, angajati ce presteaza munca non-manuala"
  -  categoria DE (inferior): "angajati ce presteaza o munca manuala necalificata si alte categorii de angajati cu educatie"

Tipuri de analize disponibile in Sesame – aplicatia de exploatare a datelor din SNA FOCUS
Rezultatele de audienta sunt disponibile in aplicatia specializata Sesame, sub forma unei baze de date ce poate fi exploatata de utilizator conform propriilor obiective.
SNA FOCUS ofera informatii cu privire la numarul de cititori in medie pe aparitie pentru titlurile din presa scrisa, profilul socio-demografic al acestora, descrierea lor la nivelul fiecarei publicatii studiate sau la nivelul unor categorii de publicatii ce pot fi grupate de catre utilizator in functie de propriile nevoi.
In soft sunt disponibile si rezultate despre consumul de produse si servicii (inclusiv marcile consumate), stil de viata, toate informatiile colectate in chestionare putand fi consultate si studiate atat prin analize descriptive simple cat si prin intermediul unor tehnici de analiza statistica avansate.
Tipurile de analize disponibile in Sesame sunt:
 
1.    Explorarea pietelor si a publicatiilor:
 
•    Tabele simple – prezentarea valorilor/ procentelor oricarui indicator/ variabile, in raport cu esantionul sau universul studiat.
•    Cross-taburi – realizarea de intersectii intre doua sau mai multe variabile.
•    Market Monitor – compararea a doua sau mai multe marci in functie de penetrarea si loialitatea consumatorilor.
•    Market Descriptor – analizarea grupurilor tinta in functie de indicatorii alesi de utilizator.
•    Analiza in componente principale – permite realizarea analizelor de segmentarea prin realizarea de grupuri omogene in functie de indicatorii alesi de utilizator.
•    Analize de corespondenta – metoda de descriere si vizualizare a relatiilor dintre doua variabile categoriale.  
•    Analize de trend – permite observarea evolutiilor in timp a preferintelor consumatorilor pentru o anumita marca /publicatie/variabila studiata.
 
2.    Planuri de media:
 
•    Planul de media – realizarea, evaluarea si optimizarea unui plan de media. Criteriile de optimizare pot fi cele legate de costul planului de media sau de penetrarea si frecventa de contact atinse de acesta.
•    Duplicarea – aflarea numarului de cititori comuni a doua publicatii.
•    Acumularea – modalitatea in care o publicatie isi contruieste audienta pentru 1, 2 sau mai multe insertii publicitare.
•    Media Monitor – compararea a doua sau mai multe publicatii in functie de penetrarea si loialitatea cititorilor sai.